Fosta capitală a Ardealului, Cluj- Napoca este ca mărime al treilea oraş din România.
Este un oraş multicultural cu o istorie de 2000 de ani: 79,4% din locuitor sunt români, 19% maghiari, 0,23% romi iar 0,06% nemţi şi evrei.
Cea mai veche menţiune despre oraş este cea a geografului grec, Claudius Ptolemeu (85-165 e.n.), care menţionează Napuca (Napoca) ca fiind una dintre cele mai importante aşezări ale Daciei.
În 106 e.n. oraşul este cucerit de către împăratul Traian şi devine parte a Imperiului Roman. Sub domnia acestuia oraşul cunoaşte o înflorire social-economică si politică remarcabilă, fapt care l-a determinat pe Hadrian, să acorde localităţii statutul de municipium.
În următorii 500 de ani oraşul este decimat de către năvălirea goţilor, hunilor, avarilor şi tătarilor. Sub domnia regelui maghiar István grupuri mai mari de colonisti (hospites) saşi, ajung în cetatea Clujului.
În 1317 noul rege, Carol Robert, emite un document prin care acordă privilegii speciale clujenilor si îi eliberează de sub stăpânirea episcopală.
Importantă pentru dezvoltarea economică a oraşului este perioda de domnie a Regelui Matia Corvin, care măreşte rolul meşteşugarilor şi înfiinţează un consiliu de 100 de persoane (centumviri) care să administreze oraşul.